Romana Romana  Engleza Engleza   
Istoric Metrorex

 Pentru satisfacerea cererii de transport in comun in municipiul Bucuresti, inca din anul 1970 s-au prevazut trasee majore de suprafata care sa preia fluxurile de calatori, insa acestea nu ofereau solutii corespunzatoare si conditii prevazute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, solutie optima atat pentru descongestionarea traficului de suprafata, cat si pentru transportul calatorilor in conditii de confort, siguranta si rapiditate sporita. In urma studiilor preliminare efectuate in perioada 1972 – 1975, au inceput simultan proiectarea si constructia metroului.
   La 15 februarie 1972 – se hotaraste instituirea unei comisii care sa elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
   La 25 noiembrie 1974 - se hotaraste declansarea lucrarilor premergatoare: studii, analize, proiecte.
   in februarie 1975 – se infiinteaza Intreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al intregii retele de transport. Dupa aceasta data incepe construirea tunelurilor si incepe proiectarea trenurilor.
   Metroul – ca si orice alta constructie a presupus si presupune existenta mai mult sau mai putin indelungata a santierului si datorita conditiilor mai putin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenta sau aflati in trecere pe langa el, santierul ca atare nu a fost si nu este privit in general cu prea multa simpatie.
   "Primul tarus" al santierului – cum se exprima constructorii – a fost batut la 20 septembrie 1975.
   Dupa acest eveniment aveau sa treaca ceva mai mult de patru ani de santier si Bucurestiul intra in categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri in lume, sigur stiindu-se ca in 1974 Praga devenea al 50-lea oras cu metrou in functiune.
   Ritmul de constructie in aceasta prima etapa a fost de 2 km pe an, ceea ce in mod absolut nu inseamna prea mult, dar fata de o lucrare in premiera pe tara, constituia un ritm bun. In scurt timp ritmul de constructie avea sa se dubleze, pastrandu-se acelasi pana la incheierea lucrarilor si la ultima magistrala. In continuare metroul s-a realizat intr-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decat media inregistrata pe glob, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an.
Executia statiilor de metrou in incinta de pereti mulati cu capac, se bazeaza pe ideea utilizarii pe perioada executiei planseului de acoperis al statiei, ca element de sprijinire a incintei de pereti mulati. In aceasta idee, acoperisul statiei se pretoarna inainte de realizarea celorlalte elemente de structura rezemand pe pamant, pe capetele peretilor mulati si pe stalpii metalici lansati in transee forate la adancime.
   Construirea de tuneluri in subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanti din primele zile ale existentei Intreprinderii Metroul Bucuresti. Aceasta solutie nu se putea definitiva pana nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans si montaj al boltarilor prefabricat – scutul – producta de boltri s.a.m.d.
   Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede in tara si sa fie in masura sa tina frontul stratificatiei, care urma sa fie strabatuta fiind in buna parte nisipoasa, iar instalatiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasari. S-a ales tipul de scut semisecurizat, cu front deschis, dar tactionat cu sutare si orizontale care rup taluzul de cadere a nisipului. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de intreprinderea Metroul Bucuresti si au fost executate la intreprinderea 23 August Bucuresti.
   in anul 1977 a fost infiintata “intreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) in subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Cailor Ferate, iar la data de 16 noiembrie 1979 a fost pus in functie primul tronson de metrou.
   Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transforma in “intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, avand ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, pentru satisfacerea interesului public, social si de aparare civila”. Totodata, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural si strategic”.
   in baza hotararii nr. 482/24.06.1999 publicata in Monitorul Oficial 293/1999 se schimba denumirea societatii in “Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti – METROREX S.A.”.
   Exploatarea, intretinerea curenta si reparatiile infrastructurii si materialului rulant se efectueaza de regula cu personal angajat al societatii, distribuit in subunitati de baza, dupa cum urmeaza: electroenergetica, electromecanica, semnalzare bloc comanda, automatizari si telecomunicatii, linii-tunele, administrare statii, comercial, depouri si uzina de reparatii.
   Sistemul de transport cu metroul este monitorizat si coordonat permanent de un dispecerat central, care subordoneaza la randul lui alte cinci dispecerate de ramura.
   Metroul bucurestean are deja o configuratie impunatoare care-l aseaza printre cele mai moderne si mai eficiente mijloace de transport urban. Constructia lui continua si insusi acest fapt confirma inca o data ca Bucurestiul simte o nevoie acuta de metrou.
   La data de 19 noiembrie 1979 primul tronson al magistralei I, in lungime de 8,1 Km cu sase statii, pe distanta Semanatoarea – Timpuri Noi era dat in exploatare, in beneficiul calatorilor. Cele sase statii sunt : - Semanatoarea
- Grozavesti
- Eroilor
- Izvor
- Piata Unirii
- Timpuri Noi
   Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat in statia Semanatoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii calatori ai metroului. Pana la data de 19 decembrie 1979, cand s-a taiat oficial panglica de incepere a exploatarii metroului, metroul a functionat cu calatori fiind singurul metrou care in perioada de probe a functionat cu calatori.
   in decembrie 1984 se da in exploatare portiunea dintre Semanatoarea si Crangasi (o statie).
   Cu aceasta ocazie se face legatura intre cartierul Giulesti – centrul Bucurestiului – Platforma industriala 23 August – Platforma industriala Militari (Industriilor).
in tot acest timp se lucra intens si la construirea magistralei II, magistrala care urma sa lege partea de nord a Bucurestiului cu partea de sud.
   in ianuarie 1986 se da in exploatare tronsonul I din magistrala II compus din 8 statii:
- Piata Unirii II
- Tineretului
- Pieptanari ("Eroii Revolutie")
- Ctin. Brancoveanu
- Pta. Sudului
- Aparatorii Patriei
- I M G B ("Dimitrie Leonida")
- Depoul IMGB("Berceni")
   Cu aceasta ocazie se uneste a treia mare zona industriala, IMGB, cu centrul capitalei si astfel cine merge cu metroul, poate ajunge din centru (Pta. Unirii) pana la platforma industriala 23 August sau platforma industriala IMGB sau platforma industriala Militari (Industriilor) sau pana in cartierul Giulesti (Crangasi).
   in octombrie 1987 se da in exploatare tronsonul II (Piata Unirii II – Pipera) din magistrala II harta compus din sase statii:
- Universitate
- Pta. Romana
- Pta. Victoriei
- Aviatorilor
- Aurel Vlaicu
- Pipera
   Acest tronson trebuia dat in exploatare cu calatori cu cateva luni mai devreme dar au existat intarzieri fata de planificari.
   in decembrie 1987* se da in exploatare inca o statie dupa statia Crangasi si anume Gara de Nord harta, efectuandu-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.
   in luna august 1989 se da in folosinta magistrala III care face legatura intre statia Gara de Nord si statia Dristor 2 avand sase statii:
- P-ta. Victoriei 1
- Stefan Cel Mare
- Obor
- P-ta. Iancului
- P-ta. Muncii
- Dristor 2
   Cu aceasta ocazie se inchide inelul de metrou care incorporeaza centrul capitalei.
   in anul 1990* se schimba numele a doua statii:
- Leontin Salajan devine Nicolae Grigorescu
- Pieptanari devine Eroii Revolutiei

   in mai 1991 se da in exploatare statia Antilopa si segmentul dintre Republica si Antilopa.
   La sfarsitul anului 1992 se da in exploatare statia Basarab 1 construita intre statia Crangasi si statia Gara de Nord. Aceasta statie va cuprinde in viitor si statia Basarab 2, statie care va deservi Magistrala IV.
   Statia este comuna pentru calatori dar, are linii separate care deservesc cele doua magistrale I si IV.
   Dupa 1990, avand in vedere ca distanta dintre statiile Armata Poporului ("Lujerului") si statia Pacii era de circa 2,5 Km si ca, cartierul Militari, zona Piata Gorjului (zona foarte aglomerata) era la mijlocul acestei distante, se ia hotararea ca la P-ta. Gorjului sa se construiasca o noua statie. Lucrarile au fost foarte anevoioase mai ales ca trenurile trebuiau sa circule.
   in aceste conditii s-a hotarat ca statia sa se construiasca si sa se dea in exploatare impartita in jumatate. Astfel, aceasta statie a fost data in exploatare in doua etape in anii 1994 si 1998.
   in anul 1994 s-a dat in exploatare jumatatea de statie care desemna directia de mers dinspre Armata Poporului ("Lujerului") spre Pacii iar in 1998 s-a dat si cealalta jumatate de statie.
Pe data de 1 Martie 2000 se da in exploatare magistrala IV de metrou avand 4 statii:- Gara de Nord II
- Basarab II
- Grivita
- 1 Mai
Pe data de 19 Noiembrie 2008 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei III dintre Nicolae Grigorescu si Linia de Centura avand ca statii:
- Nicolae Grigorescu II
- 1 Decembrie 1818
- Policolor (actuala "Nicolae Teclu")
- Linia de Centura (actuala "Anghel Saligny")
Pe data de 01 Iulie 2011 se da in exploatare tronsonul de prelungire al Magistralei IV dintre Jiului si Parc Bazilescu avand ca statii :
- Jiului
- Parc Bazilescu



Calculator ruta

Alegeti statia de plecare

Alegeti destinatia dorita

Comunicate de presa